Tehnica Intrebarilor Socratice

Abordarea prin tehnica întrebărilor socratice se bazează pe practica unui dialog disciplinat, reflexiv. Socrate, filosof şi profesor din Grecia antică, credea că practica disciplinată a întrebărilor care implică gândirea îi dă posibilitatea elevului de a examina idei în mod logic şi de a determina validitatea acelor idei. Prin această tehnică, profesorul pretinde că nu-i este cunoscut subiectul pentru a începe o discuţie cu elevii. Cu un astfel de mod de a acţiona al profesorului, elevul îşi dezvoltă la maxim cunoştinţele despre un subiect.
Tehnica întrebărilor socratice reprezintă o modalitate eficientă de a explora idei în profunzime. Ea poate fi utilizată la toate nivelurile de învăţământ şi reprezintă un instrument foarte util pentru toţi profesorii. Tehnica poate fi utilizată în diferite etape ale unei unităţi de învăţare sau proiect. Apelând la această abordare, profesorii promovează gândirea independentă a elevilor şi le dau sentimentul de „proprietate” asupra a ceea ce învaţă. Capacităţile de gândire de nivel superior sunt prezente în timp ce elevii gândesc, discută, dezbat, evaluează şi analizează conţinutul prin filtrul propriei gândiri şi a celor din jurul lor. Aceste tipuri de întrebări pot necesita o anumită perioadă de practică, de exerciţiu, atât din partea profesorilor, cât şi a elevilor, deoarece pot reprezenta o metodă absolut nouă de învătare
Sugestii pentru folosirea întrebărilor socratice:
Planificaţi întrebări care au semnificaţie şi care dau înţeles şi orientare discuţiei.
Folosiţi timpul de aşteptare: acordaţi-le elevilor cel puţin 30 de secunde de gândire pentru a răspunde.
Dezvoltaţi răspunsurile elevilor.
Adresaţi întrebări de explorare.
Rezumaţi periodic în scris principalele puncte discutate.
Atrageţi cât mai mulţi elevi posibil în discuţie.
Lăsaţi elevii să descopere singuri cunoştinţe prin întrebările de explorare pe care le adresaţi.
Tipuri de intrebari socratice si exemple.
Tehnica intrebărilor socratice implica diferite tipuri de intrebări. Iată cateva exemple:
Tip de întrebare socratică Exenplu
Intrebări de clarificare -Ce vrei să spui cu...?
-Poţi să formulezi şi altfel?
-Care crezi că e problema principală?
-Poţi să ne dai un exemplu?
-Poţi să dezvolţi în continuare ideea asta?
Intrebări legate de o întrebare iniţiala sau problemă iniţiala -De ce este importantă întrebarea asta?
-E dificil sau uşor de răspuns la întrebarea asta?
-De ce crezi lucrul ăsta?
-Ce putem sa presupunem pe baza acestei întrebări ?
-Intrebarea duce la alte întrebări sau probleme importante?
Intrebări legate de presupuneri - De ce am presupune asta?
-Ce presupune......prin asta ?
- Ce altceva am putea presupune în loc ?
- Se pare că presupui.......
- E corect ce am înţeles?
Intrebări legate de motive si dovezi - Ce exemplu am putea da?
- De ce crezi ca e adevarat lucrul ăsta ?
- De ce alte informatii avem nevoie?
-Poţi să ne explici motivele ?
- Cum ai ajuns la concluzia asta ?
- Exista un motiv să ne îndoim de dovezile acestea?
-Ce te-a făcut să crezi asta?
Intrebări legate de origine sau sursă - De unde ai luat ideea asta?
- Ce te-a facut să crezi asta?
- Este ideea ta sau ai auzit-o în altă parte ?
- Intotdeauna ai crezut asta?
- Opinia ta a fost influienţată de ceva sau de cineva?
Intrebări legate de implicatii şi consecinţe - Ce efect ar avea asta?
- S-ar putea într-adevăr să se întâmple aşa sau e probabil să se întâmple ?
- Care ar fi o alternativa?
- Ce implica asta?
- Dacă s-ar întâmpla aşa, ce altceva s-ar mai întâmpla în consecinţa? De ce?
Intrebări legate de punctul de vedere - Cum ar răspunde alte grupe de persoane la această întrebare? De ce?
- Cum ai putea răspunde la obiecţia că....?
- Ce ar putea sa creada cineva care era de părere că....?
- Care ar fi o alternativa?
- In ce fel sunt ideile lui.... şi....asemănătoare? Diferite?
Exemplu de utilizare a întrebărilor socratice.
Aceasta discuţie va avea loc după ce unitatea de învăţare a fost prezentată şi este în desfăşurare.
Profesorul: Ce se întâmplă cu clima globală?
Stan: Se încălzeşte
Profesorul: De unde ştim că se încălzeşte? Ce dovezi ai pentru a susţine răspunsul acesta?
Stan: Se spune tot timpul la ştiri. Se zice mereu că nu mai e aşa de frig cum era odată. Si au fost şi zilele astea de căldură cu temperaturi record.
Profesorul: A mai auzit cineva astfel de ştiri?
Alina: Da. Am citit în ziar. Ii spun încălzire globală, cred.
Profesorul: Deci spuneti ca ati aflat de încălzirea globala de la televizor şi din ziare? Presupuneti că ei ştiu că ne confruntăm cu o încălzire globală?
Roxana: Si eu am auzit. E groaznic. Calotele arctice se topesc. Animalele îşi pierd habitatul. Cred că cei de la ştiri au auzit de oamenii de ştiinţă care studiază această problemă.
Profesorul: Dacă este aşa şi oamenii de ştiinţă îi informează pe cei de la ştiri, de unde ştiu oamenii de ştiinţă atunci?
Alexandru: Au instrumente cu care masoară clima. Fac cercetări care masoară temperatura Pămantului.
Profesorul: De când credeţi că fac oamenii de ştiinţa lucrul acesta?
Radu: Probabil de 100 de ani.
Claudia : Poate puţin mai mult de–atât.
Profesorul: De fapt, se studiază de 140 de ani. Cam de pe la 1860.
Claudia : Am fost pe-aproape.
Profesorul: Da. De unde aţi ştiut ?
Alexandru: M-am gândit cam în ce perioadă aveau instrumente disponibile şi oamenii de ştiinţă puteau să măsoare aşa clima.
Profesorul: Deci, dacă ne uităm la clima din ultimii 100 de ani pe acest grafic, ce putem spune?
Diana: Secolul XX a devenit mult mai cald decât secolele dinainte.
Profesorul: Putem să spunem de ce?
Diana: Un singur cuvânt: poluarea
Profesorul: Ce propui atunci când afirmi că poluarea este cauza creşterii temperaturilor?
Alina: Dioxidul de carbon de la maşini provoacă poluarea, ca şi chimicalele de la fabrici.
Vlad: Spay-ul face să ajungă în atmosferă chimicale periculoase.
Profesorul: Ok. Haideţi să rezumăm ce am discutat până acum.